duminică, 10 septembrie 2017

Muzica si durere...arta domnule

Scoala de muzica si arte plastice nr 2-Bucuresti

Septembrie 2016
Inscriere anul trecut copil de clasa a 2-a pt sectia pian. Secretara complet refractara in a inscrie copii. Doamna incearca sa faca totul pentru a te determina sa renunti la inscriere. Trec peste ea si ajung la directoare cu jalba. In final primesc formularul, aduc actele si inscriu plodul. Venim la pregatire in sala de festivitati unde copii se mai produc la pianul cu coada scurta. Dupa un an toti canta la pian melodii puerile (gen melc, melc cotobelc) ca si cum ar fi avut mana rupta 6 luni. Examen…cateva probe de aptitudini pe care le trece cu brio, dar…surpriza, nu stie sa cante la pian. Parca daca stia il mai aduceam la scoala vocationala? Dupa examen ne abordeaza doamna de viola incercand sa ne convinga sa sa ne inscriem la viola deoarece are toate aptitudinile necesare. Imi aduc aminte de copilarie si de baiatul doamnei Vasilescu care scartaia oribil ani de zile in timp ce noi bateam mingea sub geamul lui, numai pentru ca-l obliga maica-sa. S-a facut dentist in final azi. De copilaria nenorocita a lui Paganini nu mai amintesc. Inutil sa zic ca kinderul a fost picat cu brio pentru ca nu stia (sic) sa cante la pian.
P.S. A fost haios ca la viola dadusera examen 5 copii amarati si au intrat 15 la afisarea rezultatelor.

Septembrie 2017
Tot anul ne-am luat profesor particular cu cate doua ore pe saptamana. Multumesc cerului pentru un profesor fantastic care a facut minuni intr-un an de zile precum si lui Dumnezeu pentru un copil cu aptitudinile necesare. Nu voiam deloc sa schimb profesorul dar am zis ca inca un profesor in plus nu strica si nici contactul cu un pian mecanic cu coada, pentru care am contribuit cu taxele mele lunare, vreo 20 de ani. Intr-un an kinderul invata note pe paine (le citeste mai bine decat stie sa scrie litere si propozitii) si ajunge la volumul doi din metoda de pian Suzuki. Nivel chiar avansat dupa cum aveam sa-mi dau seama studiind complexitatea portativelor cu care cochetasem si eu pe vremuri.
La scoala de muzica nr 2 este aceiasi doamna secretara acra, care face totul sa nu te inscrie. Anul asta are un repertoriu nou. Cu cine a facut pregatire din scoala? Iar se refuza inscrierea. Iar ajung la doamna directoare. Iar il inscrie de frica vazandu-ma hotarat. In fisa trebuie sa specifici ca ai instrument acasa si ca prefer un anume profesor (pe bune?). Iar se sugereaza un alt instrument …acum de suflat cica. Noi iar refuzam propunerile aberante. Urmeaza pregatirea pt examen ieri. Se verifica sumar simtul muzical al candidatului dar fara a atinge pianul. Azi examenul, de la ora 9.00 AM pana la 14.00 PM (da, 5 ore). In caldura teribila, se asteapta in sala de festivitati, intrarea pe rand a candidatilor. In sala doamnele profesoare stau plictisite la catedra iar candidatul evolueaza la pian. In mod normal doua melodii pe care le-a pregatit, dupa portative, si una la prima citire, erau anuntate la probe. Se incepe examenul cu intrebarea cea mai importanta dar incuietoare “cu cine ai facut pregatire” ?
Kinderul senin zice….cu domnul Emil. Stupoare in comisie. Cu cineee? Kinderul iar, dar mai tare, crezand ca doamnele sunt surde, cu domnul Emil! Comisia si mai perplexa. Cine o fi Emil? O fiiii…? In final ii lamureste candidatul ca n-a facut pregatire aici la scoala. Comisa rasufla usurata. Il lasa sa cante jumatate de melodie (Arietta de Mozart, pe care stiu c-o canta snur ca m-a terorizat ceva cu exersatul) si il opresc cu concluzia ca n-o sa faca fata in anul 3. Nu tu stat in dreapta lui sa verifici ca citeste corect notele de pe partitura, nimic, nimic…..
In 3 minute era picat si transmis rezultatul telefonic cu scuza ca ar fi trebuit sa vina anul trecut. Iar se sugereaza direct ca ar mai avea loc la violoncel si iar le zic sa-si bage un violoncel in……
Fata de cele constatate am trei intrebari pentru personalul  scolii de muzica nr 2:

1. Daca nu considerati ca fiind un conflict de interese moralmente mizerabil, pregatirea particulara a copiilor cu profesorii implicati in testarile din cursul examenului.

2. Daca nu considerati ca fiind logic si automat ca ar trebui desfiintate anumite sectii muzicale fara cerere si fara viitor gen, cimpoi, viola, tambal electronic, trombon s.a.m.d. Daca cererea e pentru pian, luati naibii inca sase piane la suprapret din banii mei si platiti inca 3 profesori sa faca pregatire… particulara, tot pe banii nostri.

3. Daca nu considerati ca fiind absolut anormal sa nu se afiseze in mod transparent cate locuri sunt disponibile pe fiecare sectie/instrument/an, sa se afiseze un barem de testare, sa se afiseze rezultatele la fiecare proba, o medie a testelor, un rezultat…sa poti contesta ceva. Asa, nici usturoi n-ati mancat si nici gura nu va miroase. Prinde hotul si scoate-i ochii!
Aceasta este declaratia pe care o dau si o semnez. Nu stiu cum sa fac dar as vrea sa gasesc o metoda ca banii mei sa nu mai ajunga la dumneavoastra niciodata si sa nu va mai faceti afacerile particulare pe ei.
In rest, ne vedem si in 2018. Abia astept!

Niciun comentariu: