sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Coordonate_Afi Palace Cotroceni

Intrarea din Bdul. Vasile Milea
N 44°25.877’
E 026°03.267’

Intrarea din Bdul. Timisoara
N 44°25.753’E 026°03.098’

Sfaturi de shopping:
-Daca mergeti cu partenera, neaparat popositi la cafenelele alea de la parter in timp ce ea transpira cu maldare de haine prin cabinele de proba. Pardon, am vrut sa zic "perspira" in loc de "transpira" ca se stie ca femeile nu transpira niciodata. Chiar credeti ca degeaba sunt puse cafenele si la parter? Ei bine, alocarea spatiilor intr-un mall e o arta deslusita deja. 
-In cazul in care relatia e noua nu va ramane decat sa sperati la cate un loc liber pe bancutele din hol in timp ce mimati un mascul obsedat de shopping (de shopping ul ei zic) langa ceilalti nefericiti de pe bancute.
-In cazul in care relatia nu e noua nu va ramane decat sa va despartiti...pentru o ora si fiecare sa colinde magazinele de gen...ea de femei...tu magazinele de barbati.
-La cabinele de proba, presupund ca gasiti ceva de probat, neaparat trebui sa va pozitionati la rand la o cabina in care a intrat un barbat in fata dumneavoastra. Daca v-ati nimerit la o cabina care contine o tipa....ati "castigat" 30 de minute de asteptare. 
-Inarmati-va cu dopuri de urechi pentru muzica agasant de tare de pe holuri (cred ca e un radio FM care face programul in spatiile comune) dar mai ales in magazine.
-La cafenea, neaparat sa va alegeti locul cu fatza la ceilalti. In felul asta puteti schimba nestingherit bezele cu pitzipoancele de mall de la mesele vecine. 
-Nu sperati sa gasiti un loc de parcare decat...surpriza... pe acoperis, undeeee...zapada nu e data, dar in schimb senzatiile tari de la sofat pe gheata sunt la inaltime. Desi lumea parcheaza si pe rampele dintre etaje, administratorul mall-ului s-a gandit sa ia jumate de etaj de parcare pentru o pista de... karting...iarna domnule....karting. Sa nu crezi asa ceva!

P.S. La Lee Cooper sunt cele mai tzatzoase vanzatoare...asta ca sa compenseze marfa proasta dar si pe cea lipsa.

vineri, 29 ianuarie 2010

Ce nu inteleg femeile despre barbati

Sa presupunem ca un tip pe nume Radu este atras de o femeie pe nume |Elena (numele sunt intamplatoare).
O invita la un film; ea accepta; se simt bine. Cateva seri mai tarziu, o invita la cina si iar se simt bine impreuna.Continua sa se intalneasca in mod regulat si dupa o vreme nici unul din ei nu se mai vede cu altcineva. Apoi, intr-o seara cand se duc spre casa, un gand ii trece Elenei prin minte, si fara sa se gandeasca prea bine, spune cu voce tare: "Iti dai seama ca azi se fac sase luni de cand ne vedem?"
Liniste in masina. Pentru Elena, este o tacere acuta. Se gandeste:Doamne, ma gandesc daca l-a deranjat ca am spus asta. Poate se simte restrans de relatia noastra; poate crede ca incerc sa-l imping in vreo obligatie pe care nu o doreste, sau de care nu este sigur.
Iar Radu gandeste: Doamne. Sase luni.
Gandurile Elenei zboara: Dar, hei, nici eu nu sunt sigura ca vreau acest fel de relatie. Cateodata as vrea sa am mai mult spatiu, sa am timp sa ma gandesc daca chiar vreau sa continuam relatia in acest sens, indreptandu-ne sigur spre...
Adica, spre ce ne indreptam??? Doar ne vom intalni si vom  pastra acest nivel de intimitate? Ne indreptam catre casnicie? Catre copii? Catre o viata impreuna? Sunt eu pregatita pentru un astfel de angajament?
Chiar cunosc aceasta persoana?
 Radu gandeste: Asta inseamna ca a fost... sa vedem...in  februarie am inceput sa ne vedem si a fost chiar dupa ce mi-am luat masina, ceea ce inseamna...off...trebuia sa schimb uleiul de mult.
Elena ..in valuri: S-a suparat. Vad asta pe fata lui. Poate ca interpretez gresit. Poate vrea mai mult din relatia
noastra, mai multa intimitate, mai mult angajament; poate a simtit, inainte sa fi simtit eu, ca simteam o oarecare rezerva. Da, sunt sigura ca asta este. De aceea nu vrea sa spuna ce simte. Ii e teama sa nu fie respins!
Radu: Si o sa ii pun sa se uite la transmisie iar. Nu imi pasa ce spun cretinii aia, nu merge bine. Si ar face bine sa nu mai dea vina pe vremea rece de data asta, sunt peste 30 grade afara, iar masina asta merge parca ar fi masina de gunoi si le-am dat hotilor o groza de bani! Elena gandeste: Este suparat. Si nu il condamn. Si eu as fi suparata. Doamne, ma simt atat de vinovata ca il fac sa treaca prin asta, dar nu pot sa nu simt ceea ce simt. Pur si simplu nu sunt sigura.
Radu: Probabil vor spune ca garantia este doar de 90 zile. Exact asta vor spune, jigodiile.
Elena gandeste: Poate sunt prea naiva, asteptand un cavaler calare pe calul lui alb, cand de fapt stau langa o persoana normala, o persoana cu care imi place sa fiu, o persoana de care chiar imi pasa, o persoana careia pare sa ii pese de mine. O persoana care sufera din cauza egocentrismului meu, fanteziilor mele romantice de
scolarita.
Radu gandeste: Garantie? Vor garantie? O sa le dau naibii o garantie.O sa iau garantia lor si o sa le-o bag...
"Radu," zice Elena cu voce tare.
"Ce?" zice Radu, tresarind.
"Te rog, nu te tortura asa," zice ea, cu ochii care incepeau sa se umple de lacrimi. "Poate n-ar fi trebuit... O Doamne, ma simt asa de..." (Se opreste plangand in hohote.)
"Ce?" zice Radu.
"Sunt o proasta," suspina Elena. "Vreau sa spun, stiu ca nu exista cavaleri. Chiar stiu asta. Este o prostie. Nu exista nici un cavaler si nici un cal."
"Nici un cal?" zice Radu.
"Crezi ca sunt o proasta, nu?" zice Elena.
"Nu!" zice Radu, bucuros ca stie in sfarsit raspunsul corect.
"Doar ca... Doar ca eu... Eu am nevoie de timp," zice Elena.


(O pauza de 15 secunde, timp in care Radu, gandind cat de repede poate, incearca sa gaseasca un raspuns sigur. In sfarsit gaseste unul care crede ca s-ar putea sa mearga.)


"Da," zise el.
(Elena, profund miscata, ii atinge mana.)
"Oh, Radu, chiar simti asa?" zise ea.
"Cum asa?" zice Radu.
"Asa despre mine," zise Elena.
"Oh," zice Radu. "Da."
(Elena se intoarce spre el si se uita fix in ochii lui, facandu-l sa devina foarte nervos pentru ce ar putea spune ea mai departe, mai ales daca implica un cal. In final ea vorbeste.)
"Iti multumesc, Radu," zice ea.
"Iti multumesc," zice Radu.
Apoi o duce acasa. Ea se intinde pe pat, un suflet in conflict, torturat si plange pana in zori, in timp ce Radu deschide o punga de alune, deschide televizorul, si imediat este puternic absorbit de o reluare a unui meci de tenis intre doi cehi despre care nu a auzit niciodata. O mica voce din adancul mintii ii spune ca s-a intamplat

ceva important acolo in masina, dar este destul de sigur ca nu va putea intelege niciodata ce, asa ca se gandeste ca este mai bine sa nu-i de importanta.
A doua zi Elena isi va suna cea mai buna prietena sau poate doua din ele, si vor vorbi despre aceasta situatie timp de sase ore in continuu. In detaliu, vor analiza tot e ea a zis si tot ce el a zis, trecand peste asta iar si iar, analizand fiecare cuvant, expresie si gest pentru subintelesuri, luand in considerare orice ramificatie posibila. Vor continua sa deschida acest subiect, din cand in cand, timp de saptamani, poate luni, neajungand niciodata la o concluzie definitiva, dar nici neplictisindu-se niciodata de subiect. In acest timp, Radu, in timp ce joaca tenis cu un prieten comun de-al lui si al Elenei, va face o pauza chiar inainte de a servi si va spune:
"Nelule, Elena a avut vreodata un cal?"


Publicata in "Supa de Pui pentru Suflet de Femeie", aparuta la Editura
Amaltea, 1999 pg. 145 sub titlul "Ce nu inteleg  femeile despre barbati " de Mark Victor Hansen si Jack Canfield"

miercuri, 27 ianuarie 2010

Absurdistan




"Insa in privirea noastra
Nu e loc de dumneavoastra"

...creatia lui Nelutu (videoclipul) este la fel de "magistrala" ca si versurile de mai sus.

marți, 26 ianuarie 2010

Vorbe de duh-iteratia N

Oamenii au devenit produsul , mai mult sau mai putin, unor iluzii intretinute de media si societate. Practic a fost inlocuita o sclavie impusa cu una autoaleasa.

miercuri, 20 ianuarie 2010

Cutremurari

Va fac o confidenta sincera. Sunt absolut cutremurat ! De ce? Pentru ca am constatat inventariindu-mi garderobul ca nu am nimic MOV,nici macar o pereche de chiloti.

P.S. Bine, chilotii aia rosii de i-am primit de Craciun (cred ca cineva vroia sa-i fiu Mos Craciun sub brad) nu se pun.
Puterea flacarii mov (pardon, violet-mi-a fost atrasa atentia) sa fie cu voi (cum zice si WashintonPost)! :-)

luni, 18 ianuarie 2010

Cronicuta de film -Sherlock Holmes (2009)

L-am vazut si m-a plictisit enormmmm. Fireste (sic) am sa argumentez si de ce. Sherlock Holmes a fost inca de la inceput un triumf al logicii si atentiei asupra fortelor raului intruchipate de criminali notorii sau criminali deghizati in oameni respectabili. Era o placere sa incerci sa observi amanuntele care ti se dadeau si tie (nu ca in filmele politiste de azi unde dezlegarea enigmei se face la final pe baza unor indicii nearatate pana atunci privitorului) si sa incerci sa prezici cine-i criminalul. Ei bine, in acest film, domnul regizor Guy Ritchie schimba brusc reteta. E ca si cum maine, cineva ar schimba gustul la Coca Cola sau ar pune in loc de levierul ala la frana de mana a masinii un butonel mic :).
Adica neasteptat, Sherlock Holmes (Robert Downey jr) devine expert in arte martiale, face tumbe pe toate acoperisurile si e un jegos ordinar care traieste intr-o cocina. Prin antiteza, domnul Watson (Jude Law), este eminenta pamanteana cerebrala a cuplului de detectivi si gentlemanul perfect. Se mai baga in "reteta" asta si forte malefice, descantece, ritualuri satanice si loji masonice plus o mica poveste de dragoste cu "cat woman" (Rachel McAdams) si salata orientala devine perfecta.
Felicitari regizorului si scenaristului pentru acest fiasco. A fost primul film pe anul asta la care m-am uitat lung la ceas in timpul vizionarii.
Nu pun si afis... ca nu merita! Oare sir Sir Arthur Conan Doyle s-o rasuci in mormant? (nu-s sigur daca e mort dar oricum ar fi interesanta si parerea lui);

joi, 14 ianuarie 2010

Pastila diminetii

In cladirea de birouri de multinationale in care activez si eu sunt multe tipe...da multe nene. Astia angajeaza numai "nimfete" d-ale lui Nabokov de 20-24 de ani. Cum ar zice un amic al meu : "am nimerit fix unde trebuie"; O adevarata incantare este sa mergi cu ele cu liftul si sa le vezi cum sporavaiesc ca gaitele despre toate futilitatile pamantului.
Azi dimineata una care statea langa mine in lift cu o carte in mana (probabil citise prin metrou si-i ramasese in mana) incepuse sa-i povesteasca unei colege, pe scurt subiectul cartii, cand liftul a poposit exact la etajul lor. A coborat alta colega de-a lor pe palier si astea doua , care probabil tot acolo trebuiau sa aterizeze...nimic. Fetele sporavaiau in continuare incantate pana cand a 3-a, exasperata, a inceput sa strige la ele...feteleeeee! Tot restul liftului a ras cu pofta cand cele doua s-au dezmeticit si au coborat.

luni, 11 ianuarie 2010

vorba de duh

Mi-am dat seama azi , discutand cu o amica, ca e preferabil o femeie cu humor in locul uneia cu sanii mari !

Ramane vorba de duh. Am zis !

joi, 7 ianuarie 2010

Leapsa

Desi nu am mai jucat leapsa (pe ouate) de cand eram mic, iata ca sunt nevoit sa raspund unei provocari de acest gen de la Dia. Sa fiu iertat daca mi se  pare prea puerila ideea si nu o dau mai departe. 
Practic sunt somat sa-mi fac bilantul anual ceea ce voi si face mai jos. Despre rezolutii de an nou nici nu poate fi vorba, aici.

 
Ce am facut:
-mi-am pastrat toti prietenii vechi
-am mai facut niste betii...am mai iubit niste femei (vorba din cantec a lui Dinica)
-mi-am luat o vacanta sabbatica lungaaaaa in care am facut tot ce-mi placea sa fac si nu aveam timp inainte (recomand cu caldura)
-mi-am schimbat jobul cu unul mai banos (ca de criza asa)
-am mers cu bicicleta (in oras) 
-am crescut un copil de la 4 luni si am oferit si primit aproape neconditionat iubire
-am mai terminat la cheie un proiect de vreo 13 etaje de birouri
-mi-am taiat parul din nas
-am fost la niste concerte care mi-au placut
-am facut fotografii si am studiat mai mult teoria
-am citit enorm anul asta fata de alti ani
-am dat gauri la comanda ca asa vroia Natasa (in faianta evident)

Ce n-am facut:
-nu mi-am facut prieteni noi
-n-am avut urmari dupa betiile alea
-dupa vacanta n-am reusit sa dedic muncii numai 8h/zi
-nu mi-am facut toate analizele dar vestea buna e ca ma simt inca bine in pofida varstei inaintate
-n-am sadit niciun copac ba chiar am taiat in bucatele cactusul ala de nu mai avea loc in bucatarie, ca se facuse de 2m, si l-am evacuat fara mila la gunoi
-nu m-am dat cu masina pe munti (ar fi si greu cu masina mea)
-n-am avut depresii
-nu am aparut la TV
-nu m-am inscris inca la cursul "ala" de fotografie
-nu am fost la crossuri si nici la chopper academy party ca n-am nici macar scuter
-nu mi-am pus inel in buric si nici nu am reusit sa ma tatuez

marți, 5 ianuarie 2010

nice to meet you - se intoarce (pe partea cealalta)

Acum ceva vreme faceam tot aici o observatie pertinenta , zic eu, referitoare la modurile de a face cunostinta cu oameni noi-cel moldovalah si la extrema cel americanesc.
Pur intamplator, noptile trecute, pe cand lecturam o carte a domnului Neagu Djuvara, am aflat o explicatie foarte interesanta a acestui fapt.
Redau mai jos parerea acestui domn. Voi reveni ulterior cu o mica recenzie asupra cartii, dat fiind ca am ispravit de citit si m-a si marcat cumva.

"Din numeroasele mele contacte cu Statele Unite-si profesionale, si familiale-, am inteles deosebirea, cu radacini istorice, intre felul cum prezentam noi persoanele in societatea europeana si felul cum le prezinta americanii. In "societatea" europeana, a predominat modelul aristocratic francez. Cand, de pilda, intra in lume, la Paris, in veacul XVII-lea sau al XVIII-lea, un tanar provincial era prezentat prima oara "in lume" intr-un salon cu renume, sa zicem la marchiza du Deffand. Aceasta, cerand putina liniste adunarii oaspetilor, li-l arata pe tanarul nou-sosit: " Vi-l prezint pe tanarul conte de Guiche, fiul ducelui de Gramont, care va intra in regimentul colonelului X..." Si, de atunci, noului introdus "in lume" era de ajuns sa i se spuna numele, orisice explicatii sau amanunte ar fi parut nepotrivite, aproape jignitoare.
Cu totul alta a fost situatia in Statele Unite, chiar de la formarea lor. Societatea americana era , cel putin teoretic, egalitara. Oamenii care se intalneau veneau din provincii indepartate si aveau origini variate. Prezentarea lor trebuia sa fie amanuntita, numele unuia si altuia retinute cu grija. Si astazi copii americaniinvata de mici sa retina numele oaspetilor si sa lepronunte corect, indiferent de originea si cetatenia acestora. Noi, din pacate, in societatea boiereasca din veacul al XIX lea, am urmat in toate modelul francez si in unele aspecte nepotrivite lumii moderne. Cunosc in Franta sute de persoane, mai bine zis le recunosc dupa fata, dar nu stiu cum le cheama si, de cele mai multe ori, nici ce fac.   "

vineri, 1 ianuarie 2010

Cronicuta de film- Dakota Skye

Incep prin a spune ce am facut cel mai mult de Anul Nou...am raspuns la sms-uri printre sticle si pahare....orice ciumpalac care are un mobil da si el un sms de Craciun si Anul nou la toata lista. Evident esti nevoit sa raspunzi. Tot evident, in top sunt inca sms-urile alea "adanci", de le pierzi sensul pana termini de citit. Nu inteleg de ce e asa de greu, daca vrei sa transmiti ceva, sa dai un telefon persoanei in cauza in loc de sms? A, da...e mai scump clar...


Trecem la un film vazut anul trecut si care mi-a placut. Dakota Skye e un film de dragoste, zic eu, cu adolescenti americani dar nu adolescentin. Este un film care trateaza problemele care apar atunci cand iti dai seama ca te potrivesti cu cineva perfect dar totusi legaturile sociale existente te impiedica la mai mult.
Dakota S este un film usurel numai bun de Craciun. Va las pe voi sa descoperiti daca e un film cu happy end.

P.S. Cum se numeste la un salon de masaj erotic happy-end ul?