joi, 30 octombrie 2008

Povesti cu pinguini

Dimineata, lumea se duce la munca cu metroul. Evident este mare aglomeratie in fiecare vagon, de multe ori nici nu te poti urca in primul tren, iar cum barele sunt putine este plin de "pinguini" si "popice".

"Popicele" sunt aia care nu au de ce sa se tina astfel incat la prima frana a conductorului se pravalesc peste tine. "Pinguinii" sunt aia de se dau jos din tren si de aglomerat ce este merg cu pasul piticului pana afara.

Inutil sa va spun ca la ora aceasta este plin de oameni activi care trebuie sa ajunga in "campul muncii". Oamenii astia activi sunt de obicei posomorati sau foarte adormiti/obositi la orele diminetei.
In timp ce incercam sa nu devin o "popica" de metrou, tinandu-ma de tabela aia din tavan unde defileaza scris statia urmatoare, doua babe (peste 70 ani) popice ambele, ca nu sunt bare la burduf, isi ocupasera voioase lucurile in picioare. Tipele erau foarte vioaie si vesele astfel incat numai gura lor se auzea.

Nu-s cum naiba imi ajunge la ureche la un moment dat ce zice una: "Draga, uita-te si la tinerii astia ce fet(z)e morocanoase au"!
Habar nu am ce a zis cealalta dar brusc am fost inviorat de replica auzita.
M-am gandit ca toti fraierii aia de se duc la munca dimineata cu metroul sunt asa din doua motive.
Probabil ca 50% din ei au rate, rate care s-au dus naibii in sus de cand cu criza si pomenile electorale asa ca i-as intelege si daca i-as vedea suparati toata ziua.

Foarte probabil ca cealalta jumatate din calatori sunt atat de prost platiti incat se gandesc si in somn ce naiba sa mai faca pentru un ban in plus.
Toti astia din metrou platesc impozite (ca la negru mai lucreaza doar buticarii). Cu impozitele alea se plateste armata, sanatatea, fura cat apuca clientii politici si restul se duc la pensii.
O alta parere ar fi ca nu e asa, ca saracii pensionari si-au castigat banii prin cotizatia lunara de pe vremea lor. Este si nu este asa cred eu. Si-au castigat acest drept insa.....nenea Ceasca a bagat banii aia in industrie si agricultura ca sa produca plusvaloare. Dupa anii '90 acei domni au "privatizat" (citeste distrus) totul pe 1 $ la stat (si multi mai multi in contul lor). Deci bani de pensie adio daca nu mai produc morocanosii aia.
La plecare una dintre babe i-a urat celeilalte la fel de voioasa "O viata buna!". Jur ca asa s-a intamplat si nu inventez nimic (inclusiv la intamplarile de dupa '90).
Un zambet amar mi-a incoltit in coltul gurii.
Cred ca totusi se duceau dupa compensate prin farmacii voioasele.

Niciun comentariu: