Intr-o buna zi din iarna aceasta am binevoit sa poftesc la doua perechi de jeansi noi. Mi-am convocat consilierul personal in shopping si dupa un mic studiu de piata al magazinelor existente pentru asa ceva am purces sa probam oferta.
Am nimerit la celebrul magazin Unirea unde exista un market specializat (o fi reprezentanta?) al celebrilor deja Lee Cooper.
Vanzatoarea frumusica era tot un zambet si sani decoltati (si inca ce sani...). Ajunsesem sa fiu convins ca o sa-mi cera la final si numarul de mobil. Profi cum era (probabil) a mirosit repede un comparator hotarat astfel incat mi-a adus cel putin 15 perechi de diferite marimi si croieli pentru proba. Am transpirat din greu facand echi-dechi in cabina de proba. Nu-mi venea sa cred astfel ca mi-am zis in gand: “uite domnule ca exista si vanzatori profi”!
Unde mai pui ca era in curs si o promotie speciala-2 perechi de pantaloni pentru o suma de cateva milioane bune (cam cat jumatate de frigider nou).
Am plecat fericit acasa cu doua perechi trendy pline de etichete la interior si exterior care garantau autenticitatea si cu catalogul Lee Cooper al tuturor produselor bagat discret in sacosa de vanzatoare. Este adevarat, azi nu mai poti sa crezi ca batranul Levi sta cu tichiuta pe cap si coase pantaloni din material de huse de tun sau ca domnul Morris Cooper mai croieste pantaloni in aceiasi fabrica din UK. Cu siguranta pentru toti acestia lucreaza o gramada de chinezi mici cu ochisori oblici.
I-am purtat cu randul pana mi-a venit sorocul sa-i spal intr-o zi.
Zis si facut. Am citit intens eticheta interioara, am selectat programul masinii necesar astfel incat sa respect temperatura maxima admisa, am bagat detergentul pe care-l folosesc uzual si am asteptat sfarsitul timpului de procesare.
Nu mica mi-a fost mirarea la sfarsit sa constat ca din bucatile de piele maron prin care se trece cureaua, stiti sigur, cele inscriptionate cu mandrie “Lee Cooper Denim Jeans” iesise cacatul de vopsea astfel incat toata zona textila din jur era colorata in maron.
Am bagat repede Vanish pe pata, i-am mai bagat inca o data la program…degeaba. Si-au hotarat singuri viitorul de pantaloni de tavaleala iar mintea mea a fost luminata dintr-o data de semnificatia cuvantului ”promotie” pe plaiurile mioritice. Acum….banii ca banii, se fac altii, produsul stricat ca produs stricat, se cumpara altul de nevoie dar….mare regret am ca nu i-am luat telefonul vanzatoarei zambarete. As fi putut sa-mi scot parleala la greu azi pentru paguba produsa. Jur ca pentru mizeria comercializata as fi legat-o de calorifer 2 saptamani hranind-o numai cu fructul pasiunii.
Aveti grija unde mai cuparati-promotiile sunt in toi.
Am nimerit la celebrul magazin Unirea unde exista un market specializat (o fi reprezentanta?) al celebrilor deja Lee Cooper.
Vanzatoarea frumusica era tot un zambet si sani decoltati (si inca ce sani...). Ajunsesem sa fiu convins ca o sa-mi cera la final si numarul de mobil. Profi cum era (probabil) a mirosit repede un comparator hotarat astfel incat mi-a adus cel putin 15 perechi de diferite marimi si croieli pentru proba. Am transpirat din greu facand echi-dechi in cabina de proba. Nu-mi venea sa cred astfel ca mi-am zis in gand: “uite domnule ca exista si vanzatori profi”!
Unde mai pui ca era in curs si o promotie speciala-2 perechi de pantaloni pentru o suma de cateva milioane bune (cam cat jumatate de frigider nou).
Am plecat fericit acasa cu doua perechi trendy pline de etichete la interior si exterior care garantau autenticitatea si cu catalogul Lee Cooper al tuturor produselor bagat discret in sacosa de vanzatoare. Este adevarat, azi nu mai poti sa crezi ca batranul Levi sta cu tichiuta pe cap si coase pantaloni din material de huse de tun sau ca domnul Morris Cooper mai croieste pantaloni in aceiasi fabrica din UK. Cu siguranta pentru toti acestia lucreaza o gramada de chinezi mici cu ochisori oblici.
I-am purtat cu randul pana mi-a venit sorocul sa-i spal intr-o zi.
Zis si facut. Am citit intens eticheta interioara, am selectat programul masinii necesar astfel incat sa respect temperatura maxima admisa, am bagat detergentul pe care-l folosesc uzual si am asteptat sfarsitul timpului de procesare.
Nu mica mi-a fost mirarea la sfarsit sa constat ca din bucatile de piele maron prin care se trece cureaua, stiti sigur, cele inscriptionate cu mandrie “Lee Cooper Denim Jeans” iesise cacatul de vopsea astfel incat toata zona textila din jur era colorata in maron.
Am bagat repede Vanish pe pata, i-am mai bagat inca o data la program…degeaba. Si-au hotarat singuri viitorul de pantaloni de tavaleala iar mintea mea a fost luminata dintr-o data de semnificatia cuvantului ”promotie” pe plaiurile mioritice. Acum….banii ca banii, se fac altii, produsul stricat ca produs stricat, se cumpara altul de nevoie dar….mare regret am ca nu i-am luat telefonul vanzatoarei zambarete. As fi putut sa-mi scot parleala la greu azi pentru paguba produsa. Jur ca pentru mizeria comercializata as fi legat-o de calorifer 2 saptamani hranind-o numai cu fructul pasiunii.
Aveti grija unde mai cuparati-promotiile sunt in toi.
Un comentariu:
salut,
asa este, ai dreptate...eu mi-am cumparat o pereche de jeansi de la Kenvelo.La fel promotie, cumperi de 3 mil platesti 1.5 mil.Mi-am luat o pereche de jeansi pe care am platit 2 mil, deci nu am beneficiat de promotie si ghici ce.La a treia splaare s-au rupt..:)))))...incredibil.....mai bine ma duc in BIG BERCENI si iau de la tigani ''blugi''...ca ma scot mai bine...bafta multa si ocoliti kenvelo
Trimiteți un comentariu